Ultima oară, Traian Băsescu a depus jurământul pentru acest mandat de cinci ani la 21 decembrie 2009. Ceea ce înseamnă că, la aceeaşi dată, şi viitorul preşedinte trebuie să depună jurământul. Este un prim termen care e bine să fie ţinut minte. Mai există un alt termen, extrem de important. De un an calendaristic din momentul publicării în Monitorul Oficial a Legii referendumului.

Până când nu expiră acest an, Constituţia revizuită nu poate fi supusă aprobării populaţiei. Aceste două termene, precum şi alte câteva circumstanţe, fac, aşa cum arătam şi în câteva analize anterioare, improbabilă adoptarea Constituţie revizuite înainte de prezidenţiale. Iar dacă se face simultan cu prezidenţialele, atunci mandatul viitorului preşedinte va fi tot de cinci ani. După care noua lege fundamentală va putea intra în vigoare.Pentru ca românii să se poată încadra în termenul prevăzut de Constituţie, pentru a avea un nou preşedinte cu jurământul dat la 21 decembrie 2014, este limpede că primul tur de scrutin ar trebui să aibă loc duminică, 7 decembrie, iar al doilea tur de scrutin duminică, 14 decembrie. Urmând ca, până pe 21, să se centralizeze toate rezultatele din ţară şi din străinătate şi să se poată soluţiona contestaţiile. Şi, în aceste condiţii, când ar putea fi organizat referendumul pentru adoptarea Constituţiei revizuite? Strict aritmetic, ar mai fi timp. În sensul că preşedintele Traian Băsescu, dacă nu mă înşel, ar avea posibilitatea să promulge, într-una din zilele următoare, Legea referendumului, pentru a începe să curgă termenul de un an. Numai că nu o va face. Va lungi cât va putea acest moment. Are tot interesul ca viitorul preşedinte să fie ales pe actuala Constituţie, cu un mandat de cinci ani şi cu prerogative excesive, întărite prin diverse acte normative paralele cu Constituţia şi prin controversate decizii CCR. În felul acesta, el atinge două scop