În mantii în loc de uniforme cu epoleţi, plătiţi şi pregătiţi bine, imuni la mită şi la trafic de influenţă. Aşa ar trebui să arate, peste câţiva ani, procurorii moldoveni, dacă va fi susţinută concepţia de reformare a sistemului

Săptămâna trecută, Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală au prezentat opiniei publice Concepţia privind reformarea Procuraturii, care este unul dintre obiectivele reformei justiţiei, demarate de autorităţi în 2011. Potrivit autorilor, modificările ar trebui să contribuie la demilitarizarea organelor procuraturii, să sporească transparenţa acestora şi să le asigure independenţa. Totul, în strictă conformitate cu standardele europene.

PROCURORUL, NUMIT DE ŞEFUL STATULUI

Potrivit concepţiei, procurorul general urmează a fi ales pentru şapte ani (în loc de cinci, cum e acum), astfel încât termenul să nu coincidă cu mandatul Parlamentului, şi nu va avea dreptul să fie reales. El va fi numit în funcţie de către preşedintele ţării, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în urma unui concurs deschis, ceea ce ar trebui să-i asigure independenţa faţă de Guvern şi Legislativ. Vor fi eligibili doar candidaţii care cel puţin trei ani până la numirea în funcţie n-au fost membri de partid şi nici implicaţi în activităţi politice. Se prevede, de asemenea, că la pornirea urmăririi penale împotriva procurorului general, acesta va fi suspendat din funcţie. Totodată, procurorul concediat pe motive compromiţătoare va pierde dreptul la toate garanţiile speciale.

„A FI UNIVERSAL ÎNSEAMNĂ A FI NECALITATIV“

Un alt set de modificări se referă la optimizarea organelor procuraturii, competenţele procurorilor urmând să fie limitate doar la cele penale. Asta în timp ce astăzi procurorii pot controla penitenciarele, autorităţile publice, persoanele juridice sau pot apăra în instanţă persoane social-vulnerabile ori cu dizab