Nici 1.000 hectare de livadă nu mai există în judeţ, pomicultorii socilitând şi sperând, de ani de zile, într-un program de reconversie similar celui din sectorul viticol, deşi semne sunt pentru un subprogram în PNDR.

Caişii şi piersicii din sudul judeţului au devenit amintire, prin nord se mai chinuie câţiva pomicultori să scoată ceva bani cu prunele, mai sunt pe ici – pe colo livezi de meri, mult mai puţini cireşi şi vişini. Niciun depozit de fructe dotat după ultimele cerinţe, niciun grup de producători funcţional. La nivelul întregului judeţ să mai fie, spun specialiştii Direcţiei Agricole Judeţene, 880 hectare de pomi, chiar dacă în statistici suprafaţa este ceva mai mare. Oamenii şi-au defrişat plantaţiile fără să mai anunţe autorităţile, iar de atunci o parte aşteaptă sprijin pentru înfiinţarea de plantaţii tinere. Avem doar 40 de hectare de plantaţii tinere, 320 hectare de-abia intrate pe rod şi peste 500 hectare livezi în declin. Cei care iubesc domeniul au şi ceva istorie în urmă, au intuit şi potenţialul afacerii, se tot interesează, de ani de zile, de măsurile de reconversie promise, aşa cum s-a întâmplat cu susţinerea replantării viţei-de-vie. Doar că, până acum, promisiunile au rămas exact aşa, promisiuni.

„Se prefigurează un program mult mai complex decât cel viticol pentru pomicultură. Se vor aloca fonduri prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, din fonduri FEADR, doar că, cel mai probabil, va fi nevoie de cofinanţare 50%. Se urmăreşte înfiinţarea plantaţiilor tinere, modernizarea celor existente, construcţia de depozite, dotate inclusiv cu linie de sortare, ambalare, răcire, sprijin pentru cercetare, valorificarea bazei genetice autohtone, susţinerea plantaţiilor ecologice. Este un domeniu în care s-a investit foarte puţin şi unul care prezintă interes pentru producător. Doar că trebuie să se mai facă ceva şi în domeniul cofin