SĂBĂTOAREA LUMINII, OVIDENIA. Joi, 21 noiembrie, creştinii sărbătoresc intrarea în Biserică a Maicii Domnului, sărbătoare ce comemorează aducerea Fecioarei Maria la Templu de către parintii ei, Sfinţii Ioachim şi Ana.
SĂRBĂTOAREA LUMINII. A trecut aproape o săptămână din postul Crăciunului, iar credincioşii creştin ortodocşi se pregătesc să întâmpine cum se cuvine cinstitul praznic al Intrării în Biserică a Maicii Domnului, sărbătorit la 21 noiembrie. În lumea satului românesc i se spune şi Vovidenia sau Ovidenia, termen ce provine de la rusescul "văvedenie" (intrare). Se zice că ar fi ziua în care începe iarna iar ţăranii spun că în noaptea de Ovidenie comorile ascunse ard cu flacără albastră iar cerurile se deschid şi, precum în ziua de Crăciun, animalele pot grăi cu glas omenesc. Cum este o sărbătoare a luminii, "ce sparge întunericul iernii şi al morţii", există tradiţia de a petrece această noapte cu lumină şi cu focuri aprinse, cercetând cerul cu luare-aminte pentru a afla din semnele vremii şi ale rodului anului ce urmează, dar "frumuseţile cerului sunt văzute numai de cei buni la Dumnezeu, cum ar fi ciobanii care nu au văzut la ochi femeie. Această sărbătoare se ţine pentru ochii ce văd, pentru vedere. În acest scop, unii oameni sfinţesc în această zi câte un fuior, cu ajutorul căruia, la nevoie, se şterg la ochi cu apă (Tudor Pamfile).
Citeşte şi:
SĂRBĂTOAREA LUMINII: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, sărbătorită pe 21 noiembrie: Tradiţii şi obiceiuri
De Ovidenie, femeile dau de pomană "lumină de veci", fiindcă se spune că lumânarea din această zi, dată de sufletul morţilor, mai ales pentru cei morţi fără lumânare, dar şi pentru cei vii, nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă. "Lumânările aprinse pentru aceşti morţi sunt în formă de toiaguri, cât un stat de om, apoi se învârtesc ca melcul" (Tudor Pamfile). În scrierile El