Deşi ultima ţintă oficială pentru adoptarea euro era 2015, autorităţile vor, mai nou, să o împingă spre 2020. Declaraţiile Premierului au fost întărite ieri de un sondaj al Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari, majoritatea participanţilor indicând anul 2021. Afaţi mai jos ce pierdem dacă mai amânăm, ce câştigăm dacă nu ne grăbim şi de ce 2020 e noua ţintă.

„Vrem să fim pregătiţi şi competitivi atunci când ne alăturăm zonei euro. Cred că 2018-2020 este o ţintă realistă. Urmărim, în mod prudent, Polonia, care este mult mai avansată decât România în ceea ce priveşte reformele structurale. Zona euro nu are nevoie de încă un jucător slab, de aceea trebuie, mai întâi, să ne pregătim “ declara la începutul săpămânii Victor Ponta într-un interviu acordat CNBC.

Ieri, un sondaj intern al Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari arăta că România ar putea adopta moneda euro cel mai devreme în anul 2018, cei mai mulţi participanţi la sondaj considerând însă că anul intrării în Zona Euro va fi 2021. De altfel, 2013 este primul an în care Guvernul nu şi-a mai asumat în programul de convergenţă transmis Comisiei Europene o ţintă pentru adoptarea monedei unice.

În acest moment, România ar îndeplini majoritatea criteriilor de convergenţă (privind inflaţia, deficitul bugetar, ar putea intra dacă vrea în mecanismul privind stabilitatea cursului de schimb), singurul punct slab fiind dobânzile pe termen lung (trebuie să ai cel mult 2% peste media celor mai performnte 3 state din UE la acest capitol).

“ Nu trebuie să ne uităm doar la criteriile nominale de convergenţă, ci şi la cele reale. Iar unul dintre acestea ar fi PIB-ul pe locuitor raportat la media UE. Noi abia suntem la 45%, Estonia-printre ultimii intraţi în euro-avea 65%. La ce bun să aderi dacă economia nu îţi trece testul competivităţii? Ar avea sens dacă reuşim să recuperăm din decalaj, dacă cr