Moldova este una dintre cele mai sărace ţări ale Europei. Are o populaţie de 3,6 milioane locuitori, iar jumătate din forţa de muncă de 1,4 milioane de oameni munceşte în străinătate, potrivit ministrului Economiei, Valeriu Lazăr.
Ei mergeau de obicei în sudul Europei, dar odată cu prăbuşirea economiilor UE din sud, mulţi s-au reorientat spre locurile de muncă generate de organizarea Jocurilor Olimpice de la Soci, în Rusia. Veniturile pe care le aduc însumează cel puţin un sfert din PIB.
Moldova încearcă acum să devină un loc unde expatriaţii vor să se întoarcă. Pe 29 noiembrie, la Summitul de la Vilnius, dintre UE şi şase foste republici sovietice, ea va semna două mari acorduri de cooperare politică, reforme şi liber schimb. Comisia Europeană şi-a propus de asemenea să ridice vizele necesare cetăţenilor moldoveni în spaţiul Schengen. Toate acestea sunt o oportunitate uriaşă pentru Moldova. Iar Rusia face tot posibilul să o saboteze.
În cursa dintre Rusia şi UE, Moldova este o miză mică. Adevăratul premiu este Ucraina, care oscilează între est şi vest. Tot ce vrea orice de la Chişinău să ştie este ce cale va alege Ucraina. Soarta Moldovei depide de soarta Ucrainei, spune Igor Botan, un analist. Premierul Iurie Leancă spune că nu îşi doreşte ca ţara lui să fie „ostatica Ucrainei“. Iar până acum, pare că tocmai asta e.
Dacă Ucraina semnează acorduri similare cu UE, Moldova va avea o libertatea mai mare de acţiune. Dacă decide să se alăture Uniunii Vamale cu Rusia, spune Leancă, va fi „mult mai greu pentru noi să rezistăm presiunii“. Se pare că presiunea este Transnistria, zona în care sunt staţionaţi soldaţi ruşi. Conducerea Transnistriei vrea ca Rusia să o recunoască. Iar potrivit ministrului de Externe transnistrean, Nina Shtanski, guvernul ei de abia aşteaptă să adere la Uniunea Vamală. 75% din bugetul Transnistriei vine direct sau indirect
