O acțiune aparte s-a desfășurat zilele trecute la Şcoala Gimnazială „Sabin Manuilă“ din Sâmbăteni – sat aparținător de comuna Păuliș, acțiune de îmbogățire a culturii generale a copiilor vizavi de unele opere artistice recunoscute la nivel european și mondial, realizate de români dar și de evidențiere a inspirației sacre a acestora. Artistul vizat a fost marele sculptor Constantin Brâncuși.

Inițiatorii expunerii

Așa se face că, sub titlul „Hrană pentru suflet – Teologia în opera sculptorului Constantin Brâncuşi“ o serie de cadre didactice au prezentat o expunere completată de imagini şi simbolistici cu privire la operele marelui sculptor român realizate în anul 1937. Inițiativa se înscrie în cadrul activităţilor şcolare incluse în „Festivalul Naţional al Şanselor Tale” și a fost realizată de profesorul de religie ortodoxă Paul Krizner de la Şcoala Gimnazială Sabin Manuilă din Sâmbăteni, în colaborare cu profesoarele Lavinia Tătar şi Crina Lazea. Redăm în cele ce urmează fragmente din dizertație, consemnate de profesoarele Lavinia Tătar şi Crina Lazea.

Argumentația temei

Masa tăcerii a fost prezentată în simbolistica artei dar şi comparând-o cu Cina cea de Taină unde toţi încremenesc, tac, văzând actul de trădare a lui Iuda Iscarioteanul ce s-a făcut vânzător. Masa Tăcerii, locul meditativ al comuniunii sacre, al contemplaţiei este continuată de cele 12 scaune ce ne îndrumă spre poarta sărutului, scaune ce la rândul lor au o simbollistică aparte, cele 12 seminţii ale lui Israel.

Poarta Sărutului reprezentată prin Taina Cununiei, ceea ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă, este poarta prin care cei doi tineri căsătoriţi devin una şi aceeaşi persoană, păşind prin acea poartă în viaţa de familie creştină.

Coloana Infinitului a fost asociată cu o scară ce duce spre cer, spre Dumnezeu iar dacă am prelungi laturile fiecărei piese a