Alungaţi de criza din România, de lipsa locurilor de muncă din Craiova, unii tineri şi-au luat viaţa în piept şi au plecat peste hotare, cu speranţa că acolo o vor duce mai bine. I-am căutat şi le-am aflat poveştile de viaţă.

Claudia Alexandru trăieşte de patru ani în Bologna, Italia. A plecat din Craiova în septembrie 2009, imediat după ce a absolvit Facultatea de Litere, Specializarea traducere şi interpretare. A plecat cu gândul că doar aşa îşi putea ajuta economic familia. Claudia absolvise Liceul Pedagogic, Secţia învăţători-educatori. A lucrat pe toată perioada facultăţii ca educatoare şi se gândea că o să se întoarcă în ţară să dea examenul de titularizare, să obţină un post şi să lucreze din nou în oraşul natal. „Iniţial, nu m-am gândit că o să rămân în Italia, însă cred că treptat, obişnuindu-mă cu stilul de viaţă de aici şi cu un alt nivel de civilizaţie, undeva în mine s-a înfiripat dorinţa de a rămâne“, spune Claudia.

Ajunsă în Italia, ea a lucrat pe post de call center şi ospătăriţă, meserii pe care nu s-ar fi gândit vreodată să le practice în Craiova. Însă, acum a învăţat de toate şi e mândră că s-a descurcat. După ce s-a pus mai bine pe picioare şi şi-a făcut nişte calcule, a luat decizia să se înscrie la master, la prestigioasa Universitate din Bologna. Primul său master a fost „Innovation and organization of culture and the arts“, iar acum Claudia este înscrisă la cel de-al doilea. I-a fost destul de greu să meargă şi la muncă şi să şi studieze, dar era obişnuită cu asta din România. Singura diferenţă a fost că acolo era singură, fără părinţi, fără mâncare caldă, fără o vorbă bună.

„Este greu să nu poţi să îţi mai vezi viitorul în ţara ta“

Deşi în Italia piaţa locurilor de muncă este mai ofertantă decât la noi, tânăra spune că nu i-a fost uşor nici acolo să găsească un loc de muncă unde să lucreze pe baza studiil