Una din cauzele unor eşecuri ale naţionalei noastre de fotbal este şi aceasta a prezenţei în rândurile ei a unor astfel de oameni. Deşi primul a dat fo 35 de goluri la naţională totuşi el în majoritatea meciurilor importante nu s-a putut exprima aşa cum ne-am fi aşteptat. Pentru că şi-a dorit o viaţă mai mult extrasportivă. Celuilalt i-a plăcut mereu dintr-un orgoliu prăzăresc ( iute şi-nalt !) să o facă pe surdul la sfaturi şi la glasul tribunei: ,, Demisia ! Demisia ! '' . Războiul lor a fost înfrângerea noastră.
Când nevastă-mea l-a văzut pe Giani Kiriţă, la emisiunea lui Măruţă în seara meciului cu Grecia, cum dansează , m-a întrebat dacă o să ajungă la timp să intre pe teren. I-am răspuns zâmbind: .,, Ăsta nu o să joace'' ,,Da parcă e fotbalist '' ,, Nu toţi fotbaliştii joacă la naţională '' Mai târziu după 1-0 pentru greci m-am uitat la canalul turcilor la Suleymanul ei. Speranţa românească s-a dovedit a fi cea mai mare curvă.
Azi prin curte am strigat după socru-meu care are vreo 75 de ani: ,, Bree ! '' Nimic. ,,Bree ! Măi tată ! N-auzi ?'' Nimic. Inima începu să-mi bată cu putere ca la o nenorocire. ,,Breee ! Unde eşti ? Breee ! Breee ! Breeee ! '' Nimic. Am rămas sugrumat de spaimă. Am îngăimat stins: ,, Răspunde... bre ! '' ,, Ce-ţi trebe mă ? se deschise în faţa mea uşa toaletei. Nici la veceu nu mă lăsaţi ? ''
Una din cauzele unor eşecuri ale naţionalei noastre de fotbal este şi aceasta a prezenţei în rândurile ei a unor astfel de oameni. Deşi primul a dat fo 35 de goluri la naţională totuşi el în majoritatea meciurilor importante nu s-a putut exprima aşa cum ne-am fi aşteptat. Pentru că şi-a dorit o viaţă mai mult extrasportivă. Celuilalt i-a plăcut mereu dintr-un orgoliu prăzăresc ( iute şi-nalt !) să o facă pe surdul la sfaturi şi la glasul tribunei: ,, Demisia ! Demisia ! '' . Războiul lor a fost înfrânger
