China, statul cu cele mai mari rezerve valutare din lume, îşi va trimite săptămâna viitoare premierul la Bucureşti, la Summitul de Cooperare China - Europa Centrală şi de Est, pentru a ghida strategia comercială chineză într-o regiune în căutare de investitori fără pretenţii, dar cu dare de mână. Celelalte două summituri de la Budapesta şi Varşovia arată că relaţiile Chinei cu Europa Centrală şi de Est tind să devină preponderent unidirecţionale, respectiv banii Beijingului şi ai oamenilor de afaceri chinezi investiţi într-o regiune care ar trebui să devină o bază de lansare către Occident. Desantul chinez va prinde contur la Bucureşti.
România este interesată de banii chinezilor mai ales pentru sectorul energetic, pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi pentru construirea hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti. Bucureştiul va găzdui pe 26 noiembrie a treia ediţie a Summitului de Cooperare China – Europa Centrală şi de Est, ocazie cu care se vor desfăşura şi lucrările Forumului Economic al Oamenilor de Afaceri din China şi din Europa Centrală şi de Est, la care vor par-ticipa premierul Chinei Li Keqiang, premierul Victor Ponta şi alţi lideri politici din regiune şi din China, oameni de afaceri, reprezentanţi ai sectorului bancar şi ai asociaţiilor şi organizaţiilor patronale din infrastructura de transport, energie, agricultură, turism şi IT. Statele reprezentate vor fi China, România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Estonia, Albania, Letonia, Lituania şi Macedonia. Deşi reuniunea are ca temă „cooperarea“, în discursul ţinut cu ocazia primei ediţii a summitului din 2011, de la Budapesta, pe atunci premierul chinez Wen Jiabao a recunoscut că Beijingul priveşte regiunea ca pe o poartă utilă de intrare în economiile bogate din Europa de Vest. El a punctat că
