Remuneraţiile executivilor cu poziţii senioare în băncile de importanţă sistemică nu sunt suficient aliniate cu un management prudent al riscului, comitetele de audit nu sunt destul de independente, iar consiliile de supraveghere şi comitetele de risc sunt insuficient implicate în configurarea apetitului de risc şi a profilului de risc al băncilor, relevă o evaluare realizată de BERD în privinţa măsurii în care băncile mari din România au adoptat cele mai bune practici în materie de guvernanţă corporativă.

Din 36 de aspecte analizate, băncile locale au nevoie de măsuri de remediere la 12 capitole. Pe tot atâtea segmente evaluarea a constatat implementarea celor mai bune practici, în timp ce pentru restul rezultatele indică o anumită nevoie de reformă.

Evaluarea se bazează pe date din chestionarele completate de bănci, BNR, ARB şi firme de avocatură şi reflectă situaţia din 2011.

Spre deosebire de băncile din Ungaria şi Bulgaria, cele din România nu înregistrează nicio zonă foarte vulnerabilă de guvernanţă care să impună măsuri de remediere semnificative.

Totuşi, băncile locale mari înregistrează cele mai mari deficienţe pe zona de raportare, BERD identificând nerespectarea celor mai bune practici în privinţa publicării de informaţii pe site-urile băncilor şi a cadenţei raportărilor.

Punctele slabe ale băncilor în materie de guvernanţă corporativă

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.11.2013

Remuneraţiile executivilor cu poziţii senioare în băncile de importanţă sistemică nu sunt suficient aliniate cu un management prudent al riscului, comitetele de audit nu sunt destul de independente, iar consiliile de supraveghere şi comitetele de risc sunt insuficient implicate în configurarea apetitului de risc şi a profilului de risc al băncilor, relevă o evaluare realizată de BERD în