- Social - nr. 227 / 20 Noiembrie, 2013 15 noiembrie 2013, ora 21.30. Mai e un sfert de ora pana la fluierul de inceput al meciului Grecia – Romania. Incep si eu… incalzirea moral – sufleteasca. Pornesc usor, cu pasi lenti, printre amintiri frumoase, ehe… de-acum foarte multi ani, din… antichitatea istoriei razboaielor noastre fotbalistice cu aheii! …Imi amintesc de preliminariile pentru El Mundial-ul din Mexic, din 1970. Noi eram in grupa cu Portugalia, Grecia si Elvetia. In primul meci din grupa, Romania a jucat cu Portugalia, la Lisabona, in toamna lui 1968. Lusitanii, cu extrema de buzunar, micutul Simoes, dar si cu "perla Mozambicului”, Eusebio, in teren, ne-au batut pe "Estadio da Luz” cu scor de forfait, sau, sa zicem, cu un scor mult mai prezent in volei: 3-0! Presa de specialitate, in speta cotidianul "Sportul” tuna si fulgera, ca uite, dupa atatea ratari, vreme de 30 de ani, vom rata si aceasta calificare la un CM, ca Angelo Niculescu si temporizarea lui, ca asa si pe dincolo…! …A urmat un parcurs fara greseala (infrangere), la finalul caruia Romania s-a calificat la Mondialul din Mexic! I-am batut pe elvetieni si la noi (2-0) si la ei acasa(1-0), ne-am revansat si i-am batut pe portughezi la Bucuresti cu 1-0 (a inscris Dobrin), iar cu grecii…ehei, cu grecii noi am fost invingatori, fara sa-i fi invins! Si nici ei pe noi! Am fost egalii lor, au fost egalii nostri si la Pireu si la Bucuresti. Meciul de la Bucuresti a fost, de fapt, sprintul final al …maratonului pentru Mexic si egalul cu grecii ne-a fost de-ajuns spre a ne detasa in… victoriosi! Asadar, toamna lui 1968 ne-a adus o infrangere severa la Lisabona si o asteptata, dorita si oarecum previzibila victorie in fata Elvetiei, la Bucuresti. Victorie de moral, dar nu intr-atat de importanta incat sa ne faca sa speram la calificare. Declicul care ne-a facut sa speram la o calificare la El Mundial a venit