România ar putea adopta moneda euro cel mai probabil în 2021, orizontul îndepărtându-se deoarece trebuie recuperate decalaje legate de nivelul de trai sau productivitate, iar analiştii spun că este nevoie de creşterea economiei cu 3-4% pe an pentru ca acest orizont să fie credibil.  

Guvernul şi BNR nu au mai avansat o nouă ţintă pentru trecerea la euro, de când a devenit clar că data de aderare 2015 va fi ratată, şi din cauza turbulenţelor din Europa.

Analiştii apreciază că România ar putea să treacă la euro cel mai devreme în 2018, dar majoritatea văd mai probabil anul 2021, având în vedere stadiul reformelor structurale şi fundamentele economice care nu permit recuperarea decalajelor într-un orizont de timp mai scurt. Premierul Victor Ponta a declarat recent că perioada 2018-2020 este un orizont realist pentru intrarea în zona euro, iar România urmăreşte cu prudenţă Polonia, ţară mult mai avansată în ceea ce priveşte reformele structurale.

„Dacă ne grăbim să ajungem în zona euro fără să convergem în termeni reali cu nivelul de trai şi productivitatea muncii nu vom putea să facem faţă la eventualele şocuri ce apar din exteriorul sau din interiorul zonei euro. O ţară trebuie să fie pregătită atunci când intră în zona euro pentru că, odată intrată, nu poate evolua. Dacă eşti foarte slab, nu poţi să faci faţă concurenţei. Este cert că aici nu funcţionează principiul «Aruncă-l în apă şi va învăţa să înoate», ci principiul «Aruncă-l în apă şi se va îneca sigur»“, a declarat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, la conferinţa anuală organizată de Asociaţia Analiştilor Financiari Bancari (AAFBR). El a arătat că Grecia şi Portugalia au arătat că ipoteza emisă atunci când zona euro s-a extins din dorinţa politică potrivit căreia fiind în interiorul zonei euro se va accelera convergenţa reală s-a dovedit a fi falsă.

Extinder