Cu greu şi-ar fi putut imagina bistriţenii secolului trecut care aveau de aşteptat încremeniţi cu orele pentru a-şi face o fotografie – aparatele foto şi video ultimul răcnet de care ne bucurăm azi. Printre cele mai vechi fotografii din Bistriţa se află o imagine de la sfârşitul anilor 1800. Când a fost realizat însă cel mai vechi film...?

Una dintre cele mai vechi fotografii ale oraşului datează din 1891 şi reprezintă o imagine a Străzii Spitalului – actuala Gheorghe Şincai. Se întrezăresc, pe vechea stradă, siluetele unor femei în rochii de epocă, felinarele care mărginesc străduţa dar şi un domn în frac şi baston, ieşit la plimbare, probabil.

În schimb, una dintre cele mai vechi filmări realizate la Bistriţa (dacă nu cumva cea mai veche) evocă un moment comico-dramatic – petrecut într-o zi de toamnă, la Bistriţa, acum mai bine de 70 de ani, pe la începutul lui septembrie 1940.

Momentul este descris de Alexandru Pintelei şi Horst Göbbel în cartea „Punct crucial în Ardealul de Nord” ca fiind una dintre cele mai amare farse ale istoriei oraşului: „...Ziua de 9 septembrie 1940 a fost pentru oficialităţile săseşti ale Bistriţei o adevărată zi a farsei. La scurt timp de la anunţarea dictatului de la Viena, în Bistriţa se răspândeşte zvonul că, în locul trupelor române ce trebuiau să părăsescă oraşul, vor veni trupe germane... Ca urmare, vestea marelui marş german prin Bistriţa trebuia să devină realitate pe 9 septembrie. Pentru ca oraşul – pe lângă caracterul său arhitectonic – să ofere şi o privelişte de ansamblu de nuanţă germană, Statul Major de Criză a mobilizat din satele săseşti înconjurătoare sute de femei şi bărbaţi purtând costume populare...”

Obiceiul a fost preluat şi de oficialităţile comuniste de mai târziu, care, la fiecare vizită oficială a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a consoartei sale – „mobilizau” forţat – mii de oameni ins