Este prima sărbătoare din Postul Crăciunului în care se dă dezlegare la peşte.
Intrarea Maicii Domnului în Biserică este sărbătorită, deopotrivă, de creştinii ortodocşi şi romano-catolici, în fiecare an, pe 21 noiembrie. Numită în popor Vovidenia sau Ovidenia, sărbătoarea aminteşte de ziua în care, după tradiţie, Sfinţii Ioachim şi Ana au adus-o pe fiica lor, Maria, în vârstă de trei ani, la templul din Ierusalim, încredinţând-o preotului Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul, unde a rămas până la vârsta de 15 ani.
În Galileea acelor vremuri, familia fără copii era considerată blestemată. Cei doi nu şi-au pierdut încrederea în Dumnezeu şi au continuat să se roage lui, ca să-i scape de ruşinea lumii şi să le binecuvânteze casa cu un copil, promiţând că, dacă pruncul se va naşte, va fi dedicat lui Dumnezeu. Domnul a văzut credinţa lor şi le-a dăruit o fetiţă, căruia i-au pus numele Miriam (Maria), nume care înseamnă alinare, împlinire şi făgăduinţă. Maria a stat la templu 12 ani, alături de fecioare, văduve şi preoţi, rugându-se şi citind Sfânta Scriptură, până când arhanghelul Gavriil i-a adus vestea cea bună, şi anume că îl va naşte pe Iisus, fiul lui Dumnezeu. După ce a părăsit templul, Maria s-a logodit cu Iosif, protectorul şi martorul miracolului naşterii pruncului Iisus.
Sărbătoarea Intrarea Maicii Domnului în Biserică a existat înainte de secolul al VI-lea. Sfântul Andrei Criteanul (secolul al VII-lea) vorbeşte despre această sărbătoare care se ţinea la Ierusalim. În secolul al VIII-lea, patriarhii Gherman şi Tarasie au rostit predici în cinstea acestei sărbători. În Apus, sărbătoarea a fost adoptată mult mai târziu, de papa Grigorie al XI-lea, care a celebrat-o pentru prima oară în 1374, la Avignon.
Tradiţii şi superstiţii de Vovidenie
Vovidenia, ziua intrării Maicii Domnului în Biserică, este socotită în popor drept zi magică. În a