ADN-ul unui virus preistoric, observat iniţial în genomul neanderthalian, a fost identificat în ADN-ul oamenilor moderni. Oamenii de ştiinţă nu ştiu încă dacă acesta este capabil să provoace boli sau nu.
Anul 2010 a reprezentat o veritabilă revoluţie în lumea paleoantropologiei şi a paleogeneticii, odată cu identificarea genomului neanderthalian, dar şi pe cel al unei specii umane necunoscute până atunci, denisovanii. Şi mai important decât această descoperire a fost faptul că s-a dovedit că oamenii anatomic moderni împart procente din ADN-ul lor cu aceste specii umane arhaice.
Anul trecut, Jack Lenz, genetician în cadrul Colegiului Medical Albert Einstein din New York, a început o serie de cercetări cu privire la virusurile din genomurile străvechi, în special acele virusuri care nu numai că invadează celulele, dar îşi fac loc şi în ADN. Astfel de gene retrovirale alcătuiesc circa 8% din ADN-ul uman, şi fac parte din aşa numitul „junk” ADN, asta din cauza faptului că respectivele secvenţe ADN nu conţin instrucţiuni genetice care să ducă la crearea proteinelor.
Lenz a identificat 14 gene retrovirale în genomurile neanderthalian şi denisovan, însă atunci când a comparat genomurile respective cu cel uman modern, nu a identificat secvenţe genetice care să se fi transmis de la speciile respective la Homo sapiens.
Mai multe detalii despre această descoperire sunt disponibile pe site-ul „Ştiinţă&Tehnică“.
