In Spania exista aproximativ 750.000 de locuinte noi nevandute. Acum ca bula imobiliara s-a spart, intrebarea este ce se va intampla cu aceste constructii. Situatii similare exista in mai multe parti alte lumii.

Oraselul spaniol La Muela din provincia Zaragoza ilustreaza la scara redusa consecintele avantului speculativ in timpul boomului imobiliar din anii 1990 si 2000.

Cine strabate strazile orasului poate observa complexe rezidentiale finalizate si lasate goale, case si apartamente fara ferestre, imprejmuite de garduri din tabla. La marginea localitatii va da peste un schelet de beton pe jumatate terminat cu scari care nu duc nicaieri, scrie Fortune.

In locuintele finalizate ar putea locui 2.000 de oameni, iar in cele care nu au fost terminate inca 1.000, sustine Enrique Barrao din cadrul departamentului de urbanism al orasului, care are in total o populatie de 5.000 de locuitori.

Cu banii din ferma eoliana care alimenteaza orasul Zaragoza si din dezvoltarile imobiliare, primarul La Muela, Maria Victoria Pinilla, acuzat de coruptie pentru afaceri in sectorul imobiliar, a construit o arena pentru tauri, o sala de concerte, un stadion, o ferma avicola si trei muzee.

La Muela nu este un caz singular. Chiar daca preturile au scazut cu 38,9% din 2007, cand au atins cel mai inalt nivel, in Spania exista in continuare aproximativ 750.000 de locuinte noi nelocuite. Solutia? Demolarea.

Costurile de intretinere sunt uriase

"Daca nu poti anticipa cererea pentru locuinte intr-o perioada rezonabila, sa spunem cinci ani, costurile de intretinere, chiar si in cazul celor finalizate, pentru a le mentine functionale si locuibile, sunt foarte mari", spune Alan Mallach de la Brookings Institution.

Totusi, decizia de a demola locuinte poate fi periculoasa din punct de vedere politic, in spe