Reprezentanţii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă s-au întâlnit ieri într-o şedinţă extraordinară pentru a dezbate măsurile ce se impun în cazul producerii unui cutremur. Aceştia au prezentat atribuţiile ce revin fiecărei instituţii, însă au uitat să spună şi câte clădiri din judeţul Gorj riscă să pice la primul cutremur. Din păcate, proprietarii clădirilor vechi nu solicită expertizarea acestora, ceea ce face ca în judeţ să nu existe oficial clădiri cu risc de prăbuşire.

Mişcările seismice care au avut loc în ultimele luni în zona Vrancea i-au făcut pe reprezentanţii Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Gorj să dezbată şi mai mult problema acţionării în cazul unor calamităţi. O şedinţă extraordinară a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a avut loc ieri la sediul Prefecturii din Târgu-Jiu, iar la şedinţă au luat parte şefii mai multor instituţii cu atribuţii în cazul producerii unui cutremur.

„Cutremurul nu se poate prognoza”

Şeful ISU, Liviu Dumitraşcu, a început şedinţa cu o scurtă recapitulare a efectelor cutremurelor produse în România. „Cutremurul este tipul de risc cel mai grav care se poate întâmpla, nu se poate prognoza, şi din această cauză generează şi alte tipuri de risc precum explozii, tsunami, alunecări de teren, incendii şi altele. Anual se înregistrează pe glob circa 500 de mii de cutremure, însă doar 0,2% dintre ele pot provoca victime şi pagube. În ultima sută de ani, cele mai puternice cutremure produse în România sunt cel din 1940 cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, când se estimează că au fost circa o mie de morţi, şi cel din de 7,3 grade din 1977 care a produs 1.578 de morţi”, a declarat Liviu Dumitraşcu. Fără clădiri cu risc seismic

Şefii ISU au amintit din nou că proprietarii clădirilor construite înainte de anul 1978 au obligaţia de a solicita la primărie expertizare