Chiar dacă unităţile sanitare bucureştene se află într-un proces de îmbunătăţire, nemulţumirile pacienţilor nu lipsesc, numai în 2012 fiind semnalate 180 de cazuri de malpraxis. Dacă reţeaua şpăgii bucureştene pleacă de la portar şi ajunge la şeful de secţie, unii medici spun că nu există decât o singură soluţie de a rezolva acest „cult care ne urmăreşte încă din vremea vracilor“.

Spitalele din Capitală îi deservesc atât pe cei peste două milioane de oameni care trăiesc în oraş, cât şi pe miile de pacienţi din ţară care ajung în Bucureşti cu speranţa de a beneficia de serviciile unor medici de renume. adevarul.ro vă propune o scurtă radiografie a sistemului şpăgilor din Capitală, a câtorva cazuri de malpraxis, dar şi părerea unor medici care sunt în posturi de conducere în diverse unităţi medicale şi care, în ciuda tuturor aparenţelor, au găsit soluţii de a îmbunătăţi serviciul medical.

Rambursările de cheltuieli făcute pe perioada spitalizării, plata medicamentelor şi câteodată a materialelor sanitare din buzunarul pacienţilor sau chiar achitarea integrală a unor investigaţii necesare tratamentului prescris de medicii din spitale sunt câteva dintre problemele punctuale ale sistemului.

„De regulă medicii sau asistentele scriu numele medicamentelor pe o hârtie, se şi feresc să le prescrie reţete. Oamenii se duc şi le cumpără, în loc să le fie date de spital. Fie spitalul nu are medicamente, fie sistemul este de vină. Nu se asigură o tarifare corectă, iar spitalul nu acoperă costurile“, explică Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu.

Acesta a mai spus că o altă neregularitate este faptul că pacienţii sunt trimişi deseori la centre medicale private pentru a-şi face investigaţiile necesare sau optează ei pentru asta, unde în loc să le fie decontate, se plătesc tarifele integrale.

Cine are bani, ajunge pr