Spitalul de Psihiatrie din Gataia, judetul Timis, este unul dintre cele sase spitale romanesti care au primit acreditare doar pentru un „nivel mediu de incredere”. Practic, spitalul a fost declarat aproape corigent. Un jurnalist al saptamanalului Viata Medicala a vizitat spitalul si a discutat cu managerul acestuia, economistul Cornelia Sargan.
Dialogul este uluitor: absurd, amuzant si in acelasi timp tragic. "Nu ne-au lasat sa iesim din birou", isi justifica managerul spitalului esecul in fata Comisiei Nationale de Acreditare a Spitalelor. Situatia descrie perfect absurditatea birocratiei, dar si absenta unui control real asupra sistemului medical romanesc.
E inca intuneric atunci cand ajung in Gataia. Aici e sat, degeaba titulatura pompoasa de oras. Lumea saluta necunoscuti pe strada, toti se cunosc cu toti si locul isi trage intr-un fel seva din Spitalul de Psihiatrie. Gataia insasi, pentru banateni, e un sinonim al bolii psihice.
Las buletinul si merg la „Primire“, locul unde se opresc toti cand intra in spital. Astept frumos la „Primire“ sa vina lumea. Intreb de raportul de garda. Cica e la 9. Mai e pana la 9. Pacientii vin, momiti de posibilitatea de a primi o cafeluta de la automatul de aici. Incepe cersitul. Se face 9. Trece de 9. Nu vine nici dracu’. Auzisem ca nu se mai tin rapoartele de garda. Speram sa nu fie asa. Se pare ca este.
Vine doctorita care iese din garda. E Constanta Peagu, primul doctor pe care l-am cunoscut, mai demult, la Gataia. Cum vin sa intreb de lucruri care nu sunt bune, toata lumea va sari pe ea, aflandu-se ca ne cunoastem. Desi cunosc aproape jumatate din medici, multe asistente si infirmiere. Ne pupam, schimbam replici benigne. Am grija sa n-o intreb nimic subversiv. E mai bine.
Pe la 10 fara cateva minute apare o doctorita tanara, blonda – n-o cunosc dar cei de la primir
