Neanderthalienii aveau corpul diferit de cel al unui om din zilele noastre. În general, ei erau mai scunzi şi mai îndesaţi decât noi, dar specialiştii spun că diferenţele fizice nu se opresc aici. Observând forma laringelui ce a aparţinut unui neanderthalian, specialiştii spun că este posibil ca sunetele lor să fi fost diferite de ale noastre.
Totuşi, din punct de vedere anatomic, laringele omului de Neanderthal era apropiat de cel al omului modern, iar specialiştii spun că nu există motive care să îi fi împiedicat pe aceşti oameni să comunice prin limbaj articulat, scrie descopera.ro.
Comparând aparatul fonator al omului de Neanderthal cu cel al omului contemporan şi observând factorii care influenţează vocea, un grup de cercetători, printre care şi profesorul Bob Franciscus de la Universitatea Iowa, SUA, a ajuns la concluzia că neanderthalienii aveau laringele mai scurt şi mai lat decât al omului modern, fiind mai apropiat de cel al femeilor din ziua de azi.
Prin urmare, este posibil ca masculii neanderthalieni să fi avut voci mult mai ascuţite decât se credea iniţial. Un piept mare, o cavitate nazală şi o gură foarte bine dezvoltate au dus, probabil, la formarea unui sunet înalt şi dur.
Citeste mai mult pe RTV.NET
Neanderthalienii aveau corpul diferit de cel al unui om din zilele noastre. În general, ei erau mai scunzi şi mai îndesaţi decât noi, dar specialiştii spun că diferenţele fizice nu se opresc aici. Observând forma laringelui ce a aparţinut unui neanderthalian, specialiştii spun că este posibil ca sunetele lor să fi fost diferite de ale noastre.
Totuşi, din punct de vedere anatomic, laringele omului de Neanderthal era apropiat de cel al omului modern, iar specialiştii spun că nu există motive care să îi fi împiedicat pe aceşti oameni să comunice prin limbaj articulat, scrie descopera.ro.
Comparând aparatul fonator al
