E neplăcut să vezi cum vârstnici cu poziţii de prestigiu tratează manifestaţiile de protest cu ironie condescendentă, fără să remarce că moartea politică a tinerei generaţii ar avea consecinţe nefaste.
Deputata PNL, Alina Gorghiu readuce în prim-plan o idee care revine periodic în dezbaterea publică: scăderea vârstei de vot la 16 ani. Primul care a lansat ideea în spaţiul politic românesc a fost deputatul european, Cristian Preda, care a participat cu ani în urmă şi la câteva dezbateri pe această temă, dar ulterior au mai fost vreo câteva reluări în aceeaşi notă de politică renovatoare.
Ideea nu a prins prea mult în România din multe motive: apatia foarte răspândită a tinerilor faţă de politica partizană şi conservatorismul general al societăţii româneşti. Dar paradoxal tocmai apatia aceasta a tinerilor ar fi argumentul cel mai bun pentru a coborâ limita de vârstă! Dacă tinerii sunt apatici atunci ar trebui chemaţi din vreme la urne şi stimulaţi să participe. Dar din moment ce sunt apatici, apelul care li se adresează pare inutil. Şi tot aşa!
Entuziaştii reformelor nu se lasă însă descurajaţi uşor de acest cerc vicios şi caută o ieşire abilă. Deputata PNL, Alina Gorghiu, a argumentat citând nişte studii americane că participarea tinerilor la politică e de natură să crească şi entuziasmul părinţilor. Aşadar încurajează-i pe tineri ca să înţeleagă adulţii. Până la urma scopul e ca tot mai multă lume să vină la vot.
Sunt mai multe lucruri de discutat. În primul rând e vorba de absenteismul care creşte constant dacă îl privim la scara ultimilor 50 de ani de când prosperă democraţia de tip occidental. Deceniile de după război par epoca de aur, care nu dă semne că ar reveni. Există, aşa cum remarcă mulţi comentatori, o oboseală de democraţie, care explică de altfel şi apariţia unor mişcări politice de tip nou, aşa cum este Movim
