Curtea Constituţională a admis sesizarea prin care preşedintele Traian Băsescu a reclamat aprobarea Memorandumului cu Rompetrol Grup prin Parlament, ca proiect de lege.
Afacerea Rompetrol a ajuns din nou la CCR în octombrie. După ce trimis la reexaminare proiectul de lege care aprobă Memorandumul cu KMG, Băsescu a apelat la această ultimă cale de atacreclamând că memorandumul ar fi trebuit asumat de Guvern prin HG şi nu de Parlament, prin lege, cu semnătura sa la promulgare. Într-o opinie separată la o decizie CCR din august, luată după sesizarea parlamentarilor Opoziţiei, judecătorul Mona Pivniceru susţine că Memorandumul încheiat de Guvern cu The Rompetrol Group nu trebuia promovat printr-o lege în Parlament, deoarece un astfel de demers încalcă prevederile constituţionale în materie de legiferare.
Înainte de luarea deciziei, premierul Victor Ponta a dat ieri un semnal Curţii Constituţionale, în aşteptarea unei soluţii care să nu devaforizeze Guvernul. "Probabil mâine CCR îşi va susţine decizia (favorabilă Guvernului, n.red.) din iunie. Dupa aia vor urma iarăşi 10 zile pentru promulgare", a anticipat Ponta.
Afacerea Rompetrol, istaoria conflictului Ponta-Băsescu
Conflictul între Preşedinte şi Guvern a apărut după ce, în luna februarie, statul a acceptat să încaseze efectiv doar 270 din cele 760 de milioane de dolari cu care a creditat Rompetrol în 2003, cu perspectiva incertă că, din cei 18% cu care rămâne acţionar în companie, va scoate în următorii ani profit.
Ca o compensaţie, deocamdată numai pe hârtie s-a făcut un acord pentru un fond de investiţii comun kazaho-român care să susţină financiar dezvoltarea rafinăriei. Mai exact, kazahii susţin că vor veni cu 150 de milioane de dolari plus 30 de milioane pentru a acoperi partea României, într-o societate comercială 80%-20% care să facă prin credite bancare investiţii de până al
