Gradul de insolvență existent la nivel național este de 20% din Produsul Intern Brut /PIB/, în timp ce activele bancare din România se ridică la 64% din PIB, a declarat, joi, într-o conferință de specialitate, Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor /ARB/.

‘La nivel european, efectul de multiplicare bancar se traduce în 366% din PIB-ul european active bancare, iar 200% înseamnă creditare comparabilă cu PIB-ul european. În România discutăm de 64% active bancare din PIB. Deci, nu vorbim în România de o bancarizare exagerată, dimpotrivă. Fondurile structurale sunt esențiale pentru acoperirea gap-ului existent între România și celelalte țări europene (…) Noi, băncile, ca și celelalte industrii, urmărim o dinamică mai bună a economiei românești. Dacă înregistrăm la nivel național o insolvență de 20% din PIB și înțelegem că de la astfel de cifre creează o neîncredere generalizată și o restricție a participării jucătorilor în parteneriate … De asemenea, 40% din creditarea neguvernamentală se acordă IMM, dar numai jumătate dintre acestea se califică pentru a primi credite. Înțelegem, astfel, nevoia considerabilă a capitalizării companiilor din România, dar nu numai a celor românești’, a spus Dănescu.

Potrivit reprezentantului ARB, pe tema fondurilor europene, băncile își arogă o contribuție esențială la gradul de absorbție existent la ora actuală.

‘S-a discutat destul de mult despre subiectul fondurilor europene. De ce s-ar continua astfel de discuții? Pentru că fondurile structurale în România au o importanță specifică. Dacă plecăm de la realitățile economiei românești și constatăm că acumularea de capital nu este una comparabilă cu cea europeană, înțelegem că factorul de multiplicare al unui euro din fonduri structurale este covârșitor mai mare în România decât țările europene, în general. Fondurile structurale devin de imp