Pe frontispiciul guvernului pro-european stau tot felul de acoliţi ai PCRM, cumetri, fini sau nepoţi etc. Ei sunt gârlă în Moldova de azi. Cum se poate aşa ceva? Sunt nedumerită. Perplexitatea mea este agravată mai ales de autismul echipei diplomatice de atunci a misiunii pe lângă UE, de până la plecarea comuniştilor, denunţat şi de diplomaţia europeană în acea perioadă. Cine le-a acceptat cererea de convertire în tehnocraţi? Iată nedumerirea mea explicată într-un articol din 2009, pe care-l publicam pe atunci din revoltă, înainte sa cadă comuniştii. Azi ca ieri, aceeaşi Cujbă, Groza & co. Reproduc mai jos textul din 2009:

"La două luni de la alegerile anticipate [din 2009], la Bruxelles toţi vor să-i vadă pe noii deţinători ai puterii în Republica Moldova, unii pentru că işi pun toate speranţele într-o echipă tânără şi competentă, alţii pentru a depista totuşi punctul slab al celor care au rezistat tentaţiilor de tot felul din partea PCRM.

În cadrul vizitei oficiale la Bruxelles, prim-ministrul Vlad Filat şi ministrul de externe, Iurie Leancă, se vor întâlni, la sfârşitul zilei de astăzi, 29 septembrie 2009, în clădirea Spinelli, sala A1E-2, cu cetăţenii moldoveni stabiliţi în Belgia. Printre aceştia sunt toate curentele politice şi apolitice, reprezentanţi ai Comunităţii Basarabenilor din Belgia, cei care au participat la manifestaţiile de protest contra instalării dictaturii în Moldova, cei ai Comunităţii moldovenilor din Belgia, cu Anatol Zubenco, şi ai Ambasadei Republicii Moldova [de atunci], care au susţinut PCRM-ul în campania electorală şi la urne, şi comuniştii înşisi, adică funcţionari de la Ambasada Republicii Moldova şi de la Misiunea pe lângă UE la Bruxelles. O adevărată imagine a divesităţii din societatea moldovenească, a coexistenţei opiniilor politice. În cadrul acţiunilor premergătoare organizării acestei întâlniri, Iul