Mai întîi, vestea bună: vinerea trecută, la Bruxelles, cu două săptămîni înainte de summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a declarat că Republica Moldova a îndeplinit toate condiţiile necesare desfiinţării regimului de vize pentru UE. Preşedintele Comisiei a făcut anunţul într-o conferinţă de presă comună cu premierul moldovean, Iurie Leancă, şi cu cel român, Victor Ponta – o premieră pe drumul european al Chişinăului. Este pentru prima dată cînd Bruxelles-ul recunoaşte, de o manieră atît de evidentă, rolul special al României în procesul de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
Republica Moldova se află acum în cea de-a doua fază a procesului privind liberalizarea regimului de vize, început în 2011, după un prim raport pozitiv al Comisiei, consemnat în vara anului trecut.
Dar declaraţia preşedintelui Barroso, făcută cu două săptămîni înainte de momentul Vilnius, are o puternică încărcătură politică şi nu este nicidecum de natură tehnică. Ea vine ca un răspuns direct adresat Rusiei, a cărei opoziţie faţă de opţiunea pro-UE a Ucrainei, Moldovei şi Georgiei este cunoscută.
DE ACELASI AUTOR O Europă aşa cum nu ne-o dorim Comisarul Reding critică din nou România Milioanele de euro care ameninţă democraţia Şi totuşi, cum ajutăm Basarabia? Chiar săptămîna trecută, Rusia a trecut la o nouă fază a lobby-ului său pentru păstrarea sferei de influenţă în fostul spaţiu sovietic. Vicepremierul rus Dimitri Rogozin s-a aflat şi el la Bruxelles, loc pe care, de altfel, îl cunoaşte bine de pe vremea cînd era ambasadorul Moscovei la NATO. Tiradele sale antioccidentale îl aduseseră atunci, nu de puţine ori, pe primele pagini ale presei europene. De data aceasta, scopul a fost o vizită în regatul Belgiei, în cadrul efortului Rusiei de a convinge cîteva state membre să nu încheie tratatele
