În calendarul crestin, dar si în cel popular, Postul Crãciunului însumeazã 40 de zile, marcate de o serie de interdictii alimentare si fizice. Ca fiecare post de peste an (Paste – Sânpetru – Suntãmãrie), se începea cu ritualuri de purificare, ce pregãtea individul în vederea respectãrii rigorilor pânã la Crãciun. Prima etapã a postului este densã, cu sãrbãtori importante: Martinii de Toamnã, Filipii, Vovidenia, Noaptea Strigoilor (Sf. Andrei), Sânnicoarã (Sf. Nicolae) formeazã, în perioada 13 noiembrie – 6 decembrie, un scenariu ritual de înnoire a timpului, ce consemna obiceiuri si datini specifice cu trimiteri la un timp arhaic, probabil Anul Nou dacic.

Desi sunt persoane care sustin cã lucrul acesta era cu neputintã, totusi Biserica, în cântãrile ei afirmã: “Ceea ce s-a hrãnit în Sfânta Sfintelor, celei îmbrãcate cu credintã si cu întelepciune si cu neîntinatã feciorie, mai marele Gavriil i-a adus din ceruri închinãciune”. Pentru ca bucuria sãrbãtorii sã nu fie umbritã de post, Biserica a rânduit ca pe 21 noiembrie sã fie dezlegare la peste. Sãrbãtoarea Intrarii Maicii Domnului în Bisericã este sãrbãtoritã în fiecare an, pe 21 noiembrie, cunoscutã în popor sub denumirea de Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia, denumire întâlnitã în Moldova, Muntenia si Oltenia. Numele de Vovidenie provine din slavonã si înseamnã “ceea ce se face vãzutã”. Sãrbãtoarea corespunde în Calendarul popular cu celebrarea unei nãprasnice divinitãti a lupilor, Filipul cel Schiop sau Filipul cel Mare. Este sãrbãtoarea celebratã atât de crestinii ortodocsi, cât si romano-catolici, an de an, pe 21 noiembrie. Traditia Bisericii ne spune cã, atunci când îngerul Gavriil i-a zis Anei cã pântecul ei va rodi, ea a exclamat cu bucurie: “Dacã voi naste prunc, bãiat sau fatã, îl voi dãrui lui Dumnezeu spre a-L sluji toate zilele vietii sale!” Astfel, dupã ce Maria a împlinit trei ani, pãrintii au