Marţi, 19 noiembrie, mulţi români l-au ascultat şocaţi pe arhitectul şef al Capitalei, Hurduc, când a declarat la o televiziune, fără să clipească, următoarele: "Ce să vadă turiştii străini în Bucureşti? Avem ceva valori din punct de vedere istoric, dar minore... Nu se compară cu Budapesta sau Viena, care au fost capitale de imperiu".
Pe lângă lipsa de adevăr a acestor afirmaţii aberante, te frapează lipsa unui minim ataşament faţă de urbea pe care d-l Hurduc o serveşte ca... arhitect. Aşa cum am mai spus, nici primarul general, Oprescu, nici armata lui de "nacealnici" şi "yesmeni", care l-au secondat în acţiunea iresponsabilă de demolare a Bucureştiului interbelic, nu iubesc capitala României. Urmaşi ai spiritului demolator ceauşist, primarul general, unii primari de sector, în frunte cu "baronul urbanismului sălbatic", Chiliman, arhitectul şef, şeful comisiei de urbanism, şeful direcţiei municipale de cultură, alături de câţiva funcţionari din Ministerul Culturii (când nu este ministrul însuşi!), au obsesia distrugerii cu orice preţ. Aproape zilnic se demolează o clădire istorică sau cel puţin una care face parte dintr-o zonă protejată. Cel mai mare oraş al românilor pare a se afla sub bombardament inamic. Recent, spre exemplu, a început demolarea clădirilor din strada Christian Tell, nr. 16 şi 18. Acestea au fost construite în anul 1895, cu o arhitectură valoroasă, prin coerenţă, şi rară, prin soluţia arhitecturală aleasă. Clădirea de la nr. 16 a aparţinut pictorului Alexandru Ghika, fratele sfântului Vladimir Ghika. Vladimir Ghika a locuit el însuşi în clădire o perioadă. Imobilele fac parte din zona protejată Amzei, al cărei regulament prevede "zonă rezidenţială tradiţională tipică - unicat la nivel internaţional". În zadar s-a revoltat profesorul Andrei Pippidi, degeaba a ameninţat cu tribunalul preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, N
