Interzicerea finanţării din fonduri europene a „activităţilor care implică distrugerea embrionilor umani, în special în domeniul cercetării, ajutorului pentru dezvoltare şi sănătăţii publice“ este Iniţiativa Cetăţenească Europeană care a reuşit să atragă cele mai multe semnături din partea românilor: peste 141.000. Patriarhia Română şi-a exprimat deschis sprijinul pentru „Unul dintre noi”, susţinându-şi poziţia, prin reprezentanţii săi la Bruxelles. „Unul dintre noi“ este iniţiativa cu cea mai mare susţinere la nivel european – peste 1.894.000 de semnături şi depăşirea pragului minim în 20 de state membre. Acest succes obligă Comisia Europeană să pună în discuţie oportunitatea introducerii unei noi legislaţii în acest domeniu. Oprirea finanţării europene este văzută ca un prim pas al luptei activiştilor pro viaţă, care nu ar fi putut solicita altfel interzicerea cercetării pe embrioni. „Unul dintre noi“ îşi susţine propunerea pe definiţia pe care Curtea de Justiţie a UE a dat-o embrionului uman: „orice ovul uman, încă din stadiul fecundării“ şi „ovulul uman nefecundat în care a fost implantat nucleul unei celule mature şi ovulul uman nefecundat stimulat să se dividă şi să se dezvolte prin partenogeneză“. Decizia a stârnit atunci îngrijorarea comunităţii ştiinţifice. Mai multe asociaţii cereau anul trecut ca Horizon 2020, viitorul program de cercetare al UE, să continue finanţarea cercetărilor pe toate tipurile de celule stem. Acestea ar avea potenţialul de a duce la descoperirea de tratamente pentru boala Parkinson, scleroz Publicitate a multiplă, diabet etc. Deşi sunt finanţate de multă vreme, studiile pe celule stem nu au produs rezultate, dar tehnica izolării celulelor stem embrionare a fost descoperită abia în 1998. Comparativ, subliniază cercetătorii, a fost nevoie de 25 de ani ca anticorpii monoclonali să fie folosiţi terapeutic pe scară largă. UE a finan