Avram Iancu, cum sa nu stiu de Avram Iancu?. E undeva intre Alexandru Ioan Cuza si Constantin Stere, zice angajatul Camerei Deputatilor jucandu-se pe un smartphone. Cuza, Iancu si Stere nu sunt in aceasta poveste oameni, ci sali din Casa Poporului. Acolo urmeaza sa inceapa la ora 10 audierile pe comisii pentru Buget. Dau de Cuza, trec de el si cu coada ochiului il vad pe Avram Iancu. Dau sa intru, dar o mana proptita in piept ma face sa cred ca nu e cazul sa insist. Dumneavoastra...?, zice Vocea. Presa, zic. Am venit la sedinta pentru Buget. Imi pare rau, aici nu e nicio sedinta, continua Vocea. Ii arat programul trimis azi noapte chiar de ei, ea il priveste, dupa care zice bland: Oooof, Mimi asta! Iar le-a incurcat!
OK, zic, unde va avea loc sedinta comisiilor? Nu stiu, aici pregatim (priveste in spate, ca si cand nimeni in lume n-ar trebui sa stie) un E-ve-ni-ment. Ce eveniment? intreb. Vocea tace, chinuita ca a dat si asa prea multe informatii. Ma asez pe un fotoliu sa vad pe cine sa sun ca sa aflu unde s-au mutat sedintele. Peste nici 5 minute, apare un domn din sala cu E-ve-ni-mentul. La Stere, zice sec. La Stere, ce?, intreb. Sedinta. N-ati intrebat Dumneavoastra de sedinta?, zice Cealalta Voce. Zici ca eram in Caragiale, in "Caldura mare", discutand cu Feciorul.
Stere e insa incuiat. Pardon, incuiata, ca e sala. Apare Feciorul. Are o cheie cu care descuie. Intra primul, ma priveste din prag si zice: Pofteste!. Intru. Ador tutuiala ta, ii zic intrand. Nu aude, fiind deja pornit catre noua lui misiune.
Ah, era sa uit.
In liftul care ma ducea catre Avram Iancu, era un deputat si vreo cinci secretare. Stateam toti inghesuiti, iar doamnele nu pridideau sa-l complimenteze pe parlamentar. La etajul 1, el coboara, la care cea mai lingusitoare dintre ele, cu naduf: Ia mai da-l dracului... Isi trimite copilul la studii in strainatat
