Corespondență Washington D.C
22 noiembrie 1963, ziua în care cel mai tânăr preşedinte american devenea cel mai tânăr preşedinte american asasinat. Cincizeci de ani mai târziu, teoriile conspiraţiei abundă.
GLONŢUL CARE A PRODUS O INDUSTRIE
Marcarea a 50 de ani de la asasinarea unuia dintre cei mai iubiţi preşedinţi împarte mass media în două tabere la extreme. Opiniile sunt împărţite, ca întotdeauna, şi în timp ce unii editorialişti insistă că asasinatul nu a fost decât un simplu accident, ceilalţi se întrec în fabricarea unui lanţ de evenimente şi implicaţii cât mai bizare. Zeci de noi cărţi publicate şi râuri de cerneală.
Într-un cuvânt, glonţul care a făcut înconjurul lumii în urmă cu 50 de ani s-a transformat într-o adevărată industrie ”JFK, Inc.”
Dincolo de faimă prin moarte, John F. Kennedy a lăsat în urmă şi un lanţ de acţiuni care a schimbat faţa politicii interne şi externe. Analizând din unghiul României, ţara noastră a văzut în timpul administraţiei JFK o spectaculoasă deschidere faţă de SUA. De exemplu, în 1961, România şi SUA semnau primul acord pe 2 ani, cu posibilitate de prelungire, pe latura culturală. Era singura astfel de cooperare dintre SUA şi o ţară din Europa de Est, în afară de Rusia.
Pe Kennedy l-au fermecat româncele
John F. Kennedy poate fi considerat şi primul ”preşedinte” american care ne-a vizitat ţara. Într-un fel. Avea 22 de ani şi, împreună cu tatăl său, Joseph P. Kennedy -Ambasador SUA la Londra, a vizitat România timp de 2-3 zile.
Mărturie stă declaraţia Ministrului Legaţiei Americane la Bucureşti, William A. Crawford, care descrie prima sa întâlnire cu JFK în Biroul Oval de la Casa Albă.
După ce au schimbat câteva plezanterii, îşi aminteşte Crawford, Preşedintele Kennedy l-a întrebat câte ceva despre România. ”Un lucru interesant pe care mi-l
