În 16 noiembrie 2013 s-a sărbătorit pentru prima dată în România Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO. Monumentele care sunt incluse pe prestigioasă listă mondială sunt considerate ca având o valoare universală excepţională, fiind reprezentative pentru întreaga omenire.
Ziua de 16 noiembrie a fost aleasă pentru a sărbători Patrimoniul Mondial UNESCO, deoarece în această zi, în 1972, a fost semnată la Paris Convenţia pentru protecţia patrimoniul mondial, cultural şi natural al UNESCO.
România numără în acest moment 30 de monumente incluse în patrimoniul cultural UNESCO, dintre care centrul istoric al Sighişoarei şi Mănăstirea Horezu sunt singurele proprietăţi înscrise individual, restul fiind colective: şapte biserici cu pictură exterioară din Moldova, şapte sate cu biserici fortificate din Transilvania, opt biserici de lemn din Maramureş, şase cetăţi dacice). De asemenea, mai există un monument înscris în patrimoniul natural (Delta Dunării).
Pentru un clujean, cele mai la îndemână de vizitat trei monumente din Patrimoniul Mondial UNESCO sunt Biserica din Rogoz, situată la 107 kilometri distanţă, cetatea medievală din Câlnic, situată la 126 de kilometri, şi cetatea dacică de la Căpâlna, amplasată la 128 de kilometri.
Biserica din Rogoz
În satul Rogoz din Ţara Lăpuşului se găseşte cea mai sudică dintre bisericile de lemn din judeţul Maramureş înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO, o bijuterie de arhitectură şi artă românească, în faţa căreia îşi scot pălăria şi autorii mofturoaselor ghiduri Michelin sau National Geographic. „Ia-o către nord-est spre Rogoz, unde o biserică de lemn pare să îmbrăţişeze pâmântul", te sfătuieşte ghidul National Geographic, în timp ce Michelin ridică miza: „biserica (...) se distinge printr-un acoperiş asimetric superb şi printr-o clopotniţă alungită".
Cetatea Câlnic
Cetatea Câlnic (foto) (Kelling în ge
