Repere biografice. Deşi s-a născut în timpul războiului în Basarabia, Adrian Păunescu a copilărit în Oltenia, în satul Bârca, judeţul Dolj, şi cu toate că tatăl - membru al Partidului Naţional Liberal - a fost condamnat de comunişti, fiul său va avea o opţiune certă pentru comunism. A debutat literar în 1960 şi a devenit apoi autor a peste cincizeci de cărţi, majoritatea de poezie, editate într-un tiraj de peste un milion de exemplare, multe din poemele sale devenind versuri ale unor cîntece folk şi rock. La 17 septembrie 1973, Adrian Păunescu a înfiinţat Cenaclul „Flacăra”, care a funcţionat până pe 16 iunie 1985, atunci când, în urma unei busculade create pe stadionul din Ploieşti, care a cauzat moartea mai multor tineri, autorităţile comuniste au interzis cenaclul.

Luând rapid amploare, după 1976 Cenaclul „Flacăra” a intrat sub umbrela atotcuprinzătoare a Festivalului naţional „Cântarea României”, fiind premiat de mai multe ori: în total s-au desfăşurat 1.615 spectacole de muzică folk, rock şi poezie în faţa a şase milioane de spectatori, audienţă neatinsă de nici o altă manifestare artistică sau politică din timpul regimului comunist. În 1982 a apărut triplul album de discuri LP „Cenaclul Flacăra în concert”, iar în 1983, la comanda C.C. al U.T.C., a fost realizată pelicula documentară de 65 de minute în regia lui Cornel Diaconu, „Cenaclul Flacăra - Te salut generaţie în blugi”, care a fost apreciată, dar interzisă spre difuzare în public, chiar de prietenul lui Adrian Păunescu, Nicu Ceauşescu. Spectacolele Cenclului ”Flacăra” s-au desfăşurat mai întâi în săli de teatru („Ion Creangă” din Bucureşti), sau de case de cultură, iar din anii 1982-1983 în lungi turnee pe stadioanele de fotbal din ţară. Pentru creşterea audienţei, Adrian Păunescu a iniţiat şi realizat mai multe emisiuni la radio şi televiziune. Astfel din 1979, până în 1985, a fost difuzată