La 18 noiembrie va fi marcată, pentru al şaselea an, Ziua europeană a informării despre antibiotice, o iniţiativă de sănătate publică menită să sporească gradul de înţelegere a pericolului reprezentat de rezistenţa la antibiotice şi a nevoii de a folosi prudent aceste medicamente. Cu această ocazie, Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) va da publicităţii cele mai noi date despre evoluţia rezistenţei la antibiotice în UE şi rezultatele unui studiu desfăşurat în acest an cu privire la bacteriile rezistente la carbapeneme. Anul trecut, ECDC avertiza că rezistenţa la antibiotice rămâne o mare problemă de sănătate publică, în prim Publicitate ul rând prin utilizarea incorectă a acestora, ducând la creşterea costului îngrijirilor medicale, prelungirea spitalizărilor, eşecul tratamentelor şi, în unele cazuri, chiar la deces. Potrivit datelor prezentate la acel moment, se remarca o tendinţă crescătoare a rezistenţei combinate la multiple antibiotice, atât pentru Klebsiella pneumoniae, cât şi pentru E. coli, în mai mult de o treime din ţările Uniunii. Astfel, în mai multe state membre – printre care şi România –, între 25% şi 60% din tulpinile de K. pneumoniae întâlnite în bacteriemii au prezentat rezistenţă combinată la cefalosporine de generaţia a treia, fluorochinolone şi aminoglicozide. Pentru pacienţii infectaţi cu astfel de tulpini, singurele opţiuni sunt reprezentate de câteva antibiotice de ultimă linie, precum carbapenemele. De altfel, consumul de carbapeneme crescuse notabil în perioada 2007–2010 în ţările UE, probabil tocmai ca o consecinţă a creşterii rezistenţei la antibiotice a bacteriilor Gram-negative. Însă şi procentul de K. pneumoniae rezistentă la carbapeneme era în creştere în unele ţări europene. Combaterea rezistenţei la antibiotice, spuneau reprezentanţii Comisiei Europene, necesită adoptarea mai multor măsuri în paralel: