Decizia Ucrainei de a nu semna acordul de asociere şi liber schimb cu UE nu a fost una neaşteptată, însă forurile comunitare şi capitalele vestice s-au declarat „şocate” de pasul care aduce Kievul şi mai mult sub aria de influenţă a Moscovei.
„Este o dezamăgire nu doar pentru UE, credem, ci pentru poporul ucrainean”, a declarat şefa diplomaţiei Uniunii Europene, Catherine Ashton, adăugând că pactul pe care UE l-a oferit Ucrainei este „cel mai ambiţios” oferit vreodată unui partener şi ar fi ajutat economia ucraineană.
Joi, premierul Mikola Azarov a semnat un decret prin care ordonă „încetarea procesului de pregătire a Acordului de Asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană”. Decretul reprezintă însă nimic mai mult decât o formalitte, în contextul în care Parlamentul de la Kiev a votat miercuri împotriva adoptării unui pachet de legi esenţiale pentru reformarea Justiţiei. Printre acestea se număra şi „legea Timoşenko”, care ar fi permis transportarea fostului premier Iulia Timoşenko în Germania pentru a avea acces la tratament medical.
Eliberarea Iuliei Timoşenko, despre care UE consideră că a fost condamnată pe criterii politice, a devenit o condiţie pentru semnarea acordului de asociere la summitul care va avea loc pe 28-29 noiembrie.
Azarov şi-a motivat decizia pentru „a asigura securitatea naţională a Ucrainei” şi pentru a „restabili volumele comerciale pierdute cu Federaţia Rusă”, după ce Kievul a analizat efectele pe care asocierea la UE le-ar avea asupra relaţiei comerciale cu Moscova.
Trimisul special al UE pentru negocierile cu Ucraina, politicianul Aleksander Kwasniewski, fost preşedinte al Poloniei, a confirmat sistarea negocierilor, spunând că „misiunea s-a încheiat, acordul nu se va semna la Vilnius”.
La Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, care va avea loc pe 28-29 noi
