Zvonul că Papa Ioan Paul al II-lea ar fi avut rădăcini româneşti a circulat multă vreme.
Un zvon întreţinut, ce-i drept, chiar de stăpânul atotputernic al Vaticanului, prin manifestările sale... ciudate. Cum s-a întâmplat în Italia, de exemplu, când în faţa mulţimii adunate în Piaţa San Pietro, Sfântul Părinte a început să recite în româneşte versuri de Eminescu. Sau când l-a sanctificat pe Ieremia Valahul, primul român ridicat, oficial, la gloria altarelor, adresându-se credincioşilor pe limba lor. Sau când zâmbea cu înţeles, în loc să răspundă, atunci când era întrebat despre originile sale vlăheşti. Adevăr sau legendă? Profitând de călătoria revistei "Formula AS" pe urmele vlahilor din Cehia şi Polonia, am considerat că o documentare la faţa locului, legată de presupusele rădăcini româneşti ale celui mai iubit papă înscăunat vreodată la Vatican, ar fi de cel mai mare interes. Ceea ce am aflat supunem judecăţii cititorilor noştri, pe care îi invităm să parcurgă paginile documentate chiar la locul poveştii: în satul vlăhesc Czaniec, locul de naştere şi viaţă al strămoşilor lui Karol Wojtyla.
Leagănul din muzeu
Căsătoria părinţilor Papei, Emilia şi Karol Totul a început la Wadowice, un mic târg aflat cam la jumătatea drumului ce duce de la graniţa de sud a Poloniei către Cracovia. Un orăşel tipic polonez, de nici douăzeci de mii de locuitori, presărat cu multe clădiri în stil austriac, ce are un centru vechi, cu o piaţă mare, dominată de bazilica Fecioarei Maria. Târguşorul de altădată, cu străzi pietruite, pierdut printre Carpaţii polonezi, a devenit astăzi locul de pelerinaj a milioane de credincioşi: aici s-a născut Karol Wojtyla (se pronunţă Voitila), cel ce va deveni mai târziu Papa Ioan Paul al II-lea. În casa galbenă, cu etaj şi poartă mare de lemn, ce dă către piaţă, aflată chiar lângă bazilică, familia
