Câteva sute de angajaţi de la muzeele aflate în subordinea Consiliului Judeţean Prahova au dat în judecată CJ Prahova, căruia îi cer să le achite cel de-al 13-lea salariu pe anul de maximă criză economică 2010. Dosarele au fost depuse separat, de fiecare muzeu, iar în prima instanţă toate care au deschis procese pe tema asta au şi câştigat. Foarte interesant este modul în care angajaţii muzeelor au reuşit să câştige procesele astea şi anume de la primul termen. Sunteţi uimiţi, nu? Pe bună dreptate, având în vedere cât de greu se mişcă lucrurile în justiţia română, dar şi faptul că orice avocat, oricât de slab pregătit, trage bine de timp şi îţi amână cu câteva luni orice proces cu nişte tertipuri pe care prost să fii să nu le ştii. La fel de uimiţi am fost şi noi, până când am aflat că juriştii CJ Prahova au făcut un non-combat cras, la comanda unui şef care le-ar fi promis angajaţilor de la muzee că le dă salariile, dar doar cu o hotărâre judecătorească. În faţa unei astfel de atitudini a apărătorilor consiliului judeţean, onorata instanţă n-a avut decât de dat o sentinţă în cel mai scurt termen posibil, că doar n-o pleda judecătorul pentru CJ… E drept, toate deciziile au fost atacate cu recurs. Dar nu pentru că ar avea cineva chef să câştige procesele alea, ci pentru că legea obligă orice instituţie publică să folosească toate căile de atac, pentru a-şi apăra interesele atunci când e dată în judecată. A nu se înţelege, în cazul de faţă, că vor fi folosite şi toate căile de apărare.

Câteva sute de angajaţi de la muzeele aflate în subordinea Consiliului Judeţean Prahova au dat în judecată CJ Prahova, căruia îi cer să le achite cel de-al 13-lea salariu pe anul de maximă criză economică 2010. Dosarele au fost depuse separat, de fiecare muzeu, iar în prima instanţă toate care au deschis procese pe tema asta au şi câştigat. Foarte interesant este modul în care