Politica romaneasca a generat cateva clisee devenite deja inchisori ale multor minti.
Ceea ce vedem acum nu mai este un razboi al strategiilor, este un razboi al cliseeelor, cine reuseste sa activeze mai multe, cine cade in capcana mai multor clisee.
Dan Voiculescu a devenit sinonim cu suspendarea. Le-a planuit pe amandoua, a presat pentru ele, le-a condus frenetic prin intermediul Intactului. A spune acum ca Dan Voiculescu planuieste a treia suspendare devine logic, aproape pleonastic. Intrand in reflex, afirmatia nu mai poate fi pusa la indoiala, e luata ca axioma.
In aceste conditii, nimic mai simplu pentru Traian Basescu decat sa intre in acest cliseu victimizant, sustinand ca varanul planuia a treia suspendare. Varanul si-o dorea cu siguranta.
Dar mai indoiesc ca o si planuia in mod real din doua motive cat se poate de simple: PSD nu si-o permite in plan extern, iar principalul beneficiar ar fi fost Crin Antonescu, devenit marele suspect de tradare si tocmai cel despre care Traian Basescu spune ca nu ar fi fost implicat in plan. Un mare beneficar ar fi fost si Traian Basescu, eliberat macar o luna de zile sa faca ceea ce oricum face, dar dintr-o pozitie incomoda, si anume campanie electorala pentru PMP.
Logica contrazice cliseul, dar nu-l poate bate. E mult mai puternic decat orice argument, decat orice constructie rationala.
In partea cealalta, avem cliseul antibasismului. Pentru o parte foarte mare din electorat "Basescu e de vina" este egal cu adevarul absolut si acoperitor pentru orice actiune politica. Orice pozitionare ferma, agresiva impotriva presedintelui este purtatoarea unui adevar incontestabil, indiferent cat de absurda este.
De aceea o batalie feroce in cadrul USL pentru a deveni campionul acestui electorat care a iesit masiv la vot si vara trecuta, si la alegerile d
