O doamnă, Magda Suciu, angajată a RMGC, era curioasă ieri să afle dacă „dorm liniştit”, ţinând cont la cât am scris despre Roşia Montană. I-am răspuns şi o repet, dorm mai mult decât liniştit. Alţi colegi de breaslă au motive să aibă somnul agitat ţinând cont de câte minciuni propagandistice au publicat. Un somn pe apucate (şi cu gândul la DNA) au alţii motive să aibă. Cât despre faptul că doamna Suciu, domnul Marciuc şi alţi goldişti de frunte nu vor mai avea o slujbă care să le permită deplasări pe la hoteluri de 4 stele, e iarăşi o problemă care nu are de ce să-mi tulbure somnul. Da, sunt persoane în Roşia Montană care au nevoie de sprijin. Nu sunt însă cele din comandourile „decât să muncescă” trimise să-i intimideze pe cei care luptă pentru respectarea legilor în România (nu e deloc întâmplător faptul că majoritatea celor plecaţi „cu impresionatul” prin ţară nici măcar nu sunt roşieni).

Ieri comandoul „Decât să muncească” m-a găsit la Casa Stork din Bucureşti, după proiecţia documentarului „Zidurile. Making of” şi prezentarea cărţii „Afacerea Roşia Montană”. Staţi liniştiţi, n-au fost curioşi să vadă filmul ori să audă despre ce e vorba e în carte: au aşteptat afară până la sfârşit, nu care cumva să fie contaminaţi de film ori de discuţii… În cursul dimineţii, prieteni din Cluj au primit şi ei vizite similare. Sincer, nu pot decât să-i compătimesc pentru situaţiile penibile în care i-a pus compania. Dacă chiar îşi închipuie RMGC că cineva poate fi speriat şi intimidat de astfel de acţiuni, atunci dă dovadă de extremă naivitate. Efectul maxim e un disconfort de moment şi întărirea convingerii că povestea asta trebuie încheiată.

***

BONUS: Imagini cu ce a ratat echipa „Decât să muncească” la Bucureşti (proiecţia filmului Zidurile. Making of, prezentarea expoziţiei Roşia Montană 360 şi a cărţii Afacerea Roşia Montană). Astăzi, de la ora 10