Ioan Tanţa a copilărit în apropierea căii ferate, a auzit fiecare tren şi a urmărit fiecare locomotivă. S-a îndrăgostit de ele şi le poartă acum, la 66 de ani, în minte şi suflet. Ba chiar mai mult - pe braţul drept are tatuată o locomotivă cu abur.
Clujeanul e o enciclopedie ambulantă în ceea ce privesc locomotivele: "Începând de la locomotiva de cale îngustă, tot ce este în ţara asta am cunoscut. Am fost peste tot. Le ştiu pe toate de la primul şurub până în vârful cazanului", spune Ioan Tanţa.
Nu e de mirare - a muncit toată viaţa la atelierele Remarul 16 Februarie din Cluj şi, după ce a fost pensionat, a continuat să lucreze tot cu locomotive, însă în Austria şi Germania.
Îndrăgostit de locomotive, clujeanul nu putea să lispească de la momentul în care o locomotivă cu abur construită în '56 şi reabilitată recent a fost pusă pe o şină specială în Gara din Cluj-Napoca.
S-a implicat la reparaţia locomotivei expuse de azi la Cluj şi ştie exact ce implică fiecare pas din restaurare, de la procesul de demontare şi apoi reparaţie a fiecărui subansamblu, de la cazan la mecanismul de distribuţie.
În faţa locomotivei "150.139", clujeanul se laudă cu un model pe care îl are mai aproape de suflet - "142.044". Aceasta este locomotiva pe care o are tatuată pe braţul drept.
"Tatuajul mi l-am făcut în '96, iar în '97 m-am pensionat. A durat 16 ore să-mi fac tatuajul, dar nu m-a durut. E locomotiva "142.044", cea care e expusă în Gara din Oradea.
Modelul locomotivei pe care Ioan Tanţa îl are imprimat pentru totdeauna pe mână a fost fabricat în 1938 la Uzinele Reşiţa şi a fost cumpărată de Căile Ferate Austriece. Locomotiva a funcţionat până în '70, când a fost retrasă din activitate, iar în 2006 a fost retrasă definitiv din circulaţie.
În Austria, în timpul testelor, modelul a stabilit recordul de viteză pentru locomotivele cu aburi: 156 km
