Comisarul european pentru politica UE de vecinătate, Stefan Füle, arată cu degetul Moscova în impasul creat cu Ucraina. Guvernul de la Kiev a decis oprirea pregătirilor pentru semnarea unui acord de asociere cu UE, dar europenii vor să lase o portiţă de negociere deschisă.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

"Este greu de ignorat impactul recentelor măsuri economice nejustificate luate de Rusia împotriva Kievului, când analizăm decizia Ucrainei", scria joi seară pe Twitter Stefan Füle.

De partea preşedinţiei lituaniene a UE, care se pregătea cu spor pentru Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, ministrul de Externe, Linas Linkevicius, îşi exprimă şi el dezamăgirea. El adaugă însă că "nu trebuie trasă cortina pe tot ceea ce s-a realizat până acum".

Aceeaşi stare de spirit şi de partea emisarilor europeni, polonezul Aleksander Kwasniewski şi britanicul Pat Cox, trimişi de urgenţă la Kiev înaintea anunţului, pentru a salva ceea ce se mai putea salva. Dezamăgiţi şi ei, Kwasniewski şi Cox spuneau că poporul ucrainean nu trebuie să creadă că uşa UE le este de acum închisă.

Preşedinţia lituaniană mai spune însă că responsabilitatea de a îndrepta lucrurile îi aparţine preşedintelui ucrainean, Viktor Ianukovici. Acesta, aflat în Austria în momentul în care Guvernul decidea că nu se va semna acordul de asociere cu UE la Vilnius, poate fi văzut ca un element pivot în această problemă.

Analiştii cred însă că refuzul Ucrainei de a accepta mâna întinsă de europeni vine de fapt de la Ianukovici, care acţionează la instrucţiunile Moscovei.

Europenii se află acum în poziţia delicată de a fi refuzaţi de o ţară pe care nici nu prea au vrut-o până de curând ca partener. Ei sunt vinovaţi însă de a nu fi văzut şi înţeles la timp semnalele care le-au venit de la Kiev şi Moscova în ultimele săptămâni şi care indicau aces