-AA+A
Procesul de descentralizare este concluzia practicilor de guvernare din Apusul Europei, și din “cancelaria” Uniunii Europene a fost impus și fostelor țări comuniste, arhicentralizate pe vremea regimurilor dirijate de la Moscova. Structura centralizată era atinsă de corupție chiar pe vremea lui Ceaușescu. Cam de la mijlocul lui decembrie, din țară începeau să se îndrepte spre centrale și ministere mașini cu brazi și produse care să facă mai strălucitoare sărbătorile de iarnă ale celor aflați ierarhic spre vârful piramidei decizionale.
După căderea regimului autoritar, corupția a devenit o plagă care a cuprins societatea românească după modelul capitalismului sălbatic. Legi cu portițe, corupția organismelor statului și a oamenilor puși să apere legea, au consacrat absurdul funcționării statului după cea mai formidabilă formulă kafkiană.
Prin descentralizare, statul își va transfera din București spre provincie o parte din atribuțiile purtătoare de mită. Adversarii acestei înnoiri a structurii sunt cei vârstnici, obișnuiți cu ce a fost în vremea tinereții lor, și înalții funcționari care vor fi, pe viitor, privați de “aportul” provinciei.
Marea spaimă pentru adversarii USL este că așa numiții baroni locali ar putea profita-face abuzuri când se vor trezi cu atâta putere pe mână- să o spunem simplu. Nu trebuie nimeni să creadă că lucrurile vor funcționa bine de la început și nu se va abuza, chiar dacă principial intențiile sunt bune. Amatori și slabi de înger spre a se înfrupta din cele necuvenite se găsesc printre aleșii din orice zonă a eșicherului politic. Dar dacă lucrurile merg după tipicul descentralizării, mai bine în Occident, de ce nu ar merge și la noi? Împotriva abuzurilor și neregulilor va trebui să luptăm ca și cetățeni, în ideea că justiția va fi de partea celor mulți, a cetățenilor simpli, și nu a unui grup de interese, agregat