Jennifer Lawrence s-a gandit trei zile daca sa accepte rolul din "Hunger Games" si sa treaca de la filme independente la blockbustere. Aparitia celui de-al doilea film al seriei o prinde pe actrita de 23 de ani vedeta si cu Oscarul acasa. Katniss Everdeen pare si ea in aceasta a doua parte mai realista si mai umana, adica accepta frica si incearca sa o controleze.

Succesul seriei datoreaza enorm tinerei actrite. Lawrence pare o fiinta robusta, cu picioarele pe pamant, care - la fel ca eroina, trebuie sa invete sa gestioneze celebritatea obtinuta devreme. Pana acum se descurca. In afara momentului de la Oscaruri cand a alunecat pe scari de emotie, n-a facut pasi gresiti, iar colegii o lauda pentru cat e de muncitoare.

N-ar avea de ce sa-i fie rusine cu "Hunger Games". Adaptarea trilogiei lui Suzanne Collins, care va deveni pe ecran tetralogie pentru ca din ultimul volum, "Revolta", se vor face doua filme, e superioara multor blockbustere. In primul rand pentru ca personajele sunt mai bine conturate. Poate e o iluzie, dar in a doua parte interpretarile sunt mai lucrate si toti actorii din rolurile secundare sunt vizibili (ceea ce nu se intampla des, contrazicand si reteta "vedete multe, efecte putine".).

"Sfidarea" e semnata si de alt regizor, Francis Lawrence, inlocuindu-l pe Gary Ross. Lawrence e autorul lui 'I am Legend", o distopie interesanta in care Will Smith evolua intr-un New York parasit (extrem de frumos in dezolarea lui) unde se credea singurul supravietuitor inainte de a aparea mutantii.

In cazul de fata, Lawrence are mai mult material la dispozitie, dar si relaxarea unei a doua parti care e in general considerata un fel de punte cand vine dupa un prim succes si face trecerea spre un al treilea film deja anuntat.

Cartile lui Suzanne Collins jongleaza cu mai multe simboluri si teme decat o face, de pil