Un aisberg cu o suprafata de aproximativ 430 de kilometri patrati s-a desprins, saptamana trecuta, de un ghetar din Antarctica. Aisbergul este de doua ori mai mare decat municipiul Bucuresti, acesta avand o suprafata de circa 230 de kilometri patrati.
Anuntul a fost facut de Observatorul NASA, care avertizeaza ca aisbergul ar putea afecta caile navigabile si ar putea modifica viteza curentilor din ocean, relateaza PolicyMic.
Desprinderea aisbergurilor de ghetari nu este o noutate pentru oamenii de stiinta, insa acestia sunt ingrijorati de frecventa cu care a inceput sa se intample acest lucru. Fenomenul este, astfel, un nou argument pentru ipoteza ca apele devin din ce in ce mai calde, acestea slabind partea de coasta a ghetarilor.
Aisberg de 8 ori cat Manhattan-ul, desprins dintr-un ghetar
Ei avertizeaza ca desprinderea continua si rapida a aisbergurilor ar putea duce la um nivel mai crescut al apelor si la inundatii masive in zona de coasta in toate colturile lumii.
Unii specialisti sustin ca incalzirea globala va avea efecte catastrofale daca nu este tinuta sub control, iar activistii pentru mediu cer explicatii legate de cine va plati pentru pagubele produse, dand exemplul fenomenelor meteo extreme, cum a fost devastatorul taifun Haiyan din Filipine, care a dus la moartea a peste 4.000 de oameni.
Un aisberg cu o suprafata de aproximativ 430 de kilometri patrati s-a desprins, saptamana trecuta, de un ghetar din Antarctica. Aisbergul este de doua ori mai mare decat municipiul Bucuresti, acesta avand o suprafata de circa 230 de kilometri patrati.
Anuntul a fost facut de Observatorul NASA, care avertizeaza ca aisbergul ar putea afecta caile navigabile si ar putea modifica viteza curentilor din ocean, relateaza PolicyMic.
Desprinderea aisbergurilor de ghetari nu este o
