Vineri, 22 noiembrie, au avut loc AGEA şi AGOA la Fondul Proprietatea. Miza principală a fost prelungirea mandatului de administrare a FP de către Franklin Templeton, durata mandatului şi diminuarea capitalului social prin reducerea valorii nominale a acţiunilor, de la 1 leu, la 0,95 lei şi restituirea diferenţei de 5 bani către acţionari.
Această metodă de a-i recompensa periodic pe acţionari are avantajul că la restituirea, în fapt retragerea capitalului social, nu se percepe impozit.
Prima observaţie făcută de mine este aceea că ponderea votului a fost de circa 55% pentru acţionarii străini, concertaţi la vot cu propunerile de completare a ordinii de zi făcute de către Elliott, cel mai mare acţionar FP, şi numai circa 45% a reprezentat ponderea acţionarilor români sau, mai exact, a celor care au ţinut partea Franklin Templeton.
La AGEA, bătălia s-a dat pe durata mandatului de administrare. Conform vechiului statut, mandatul de administrare era de patru ani, iar Elliott a propus să fie de numai doi ani. Acţionarii români prezenţi în sală l-au întrebat direct pe Mark Mobius, şeful FT, care variantă îi convine. A răspuns că mandatul de patru ani este preferabil, deoarece, pe un termen mai mare, se pot face şi aplica mai bine planuri de eficientizare a creşterii profitabilităţii şi a VAN, ca perspectivă a creşterii valorii de piaţă a acţiunilor. A ieşit cum a vrut Elliott, adică există posibilitatea prelungirii cu doi ani a mandatului.
La un moment dat, s-a cerut reluarea votului, dar s-a opinat că cei care îşi schimbă votul la a doua votare, îşi anulează în fapt primul vot. Confuzia a pornit de la faptul că FT a fost întrebat dacă vrea ca mandatul de administrare să fie de patru ani şi a răspuns "Da", iar acest răspuns a fost interpretat ca o indicaţie de vot, la punctul referitor la reducerea mandatului.
Teoretic, se putea reface vot
