Iran şi un grup de state format din şase mari puteri - SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie, China şi Rusia, au ajuns la un acord fără precedent, duminică, la Geneva, după ce liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, şi-a dat binecuvântarea. Dosarul nuclear iranian se află pe agenda negocierilor internaţionale de aproape 10 ani. Astăzi, Teheranul a fost de acord să facă concesii cu privire la programul său de dezvoltare nucleară, în schimbul relaxării embargoului la care este supus statul iranian şi care îi afectează puternic economia. Israelul este singurul stat care s-a declarat împotriva acestui acord, spunând că este "o greşeală istorică". Acordul este considerat a fi un semnal că jocul geostragic din Orientul Mijlociu se schimbă, iar riscul unui conflict armat extins scade.
SUA au recunoscut că poartă negocieri secrete cu iranienii încă din vară, atunci când noul preşedinte iranian Hassan Rohani şi-a preluat mandatul. Pentru Obama, succesul acestor negocieri are efecte electorale benefice, într-o perioadă în care popularitatea sa se află la cote minime. Comunitatea internaţională a avut de la bun început mari aşteptări de la această schimbare de regim de la Teheran, care a adus la putere politicieni moderaţi, în locul fundamentaliştilor conservatori conduşi de Mahmoud Ahmadinejad. Presat de sancţiunile economice dure impuse de marile puteri, Iranul ajunsese izolat şi cu economia pe butuci, încăpăţânându-se să nu cedeze nimic în negocierile privind dezvoltarea nucleară.
Potrivit Casei Albe, acordul provizoriu prevede o serie de obligaţii pentru Iran şi altele pentru comunitatea internaţională.
Astfel, Iranul a acceptat să înceteze orice îmbogăţire a uraniului "la nivelul de peste 5% şi să desfiinţeze procesul tehnic necesar îmbogăţirii la nivelul de peste 5%", "s-a angajat să-şi neutralizeze stocul de uraniu îmbogăţit la un nivel
