Marile bănci centrale caută cu febrilitate, după atâţia ani de dobânzi nominale apropiate de zero şi efecte inexistente, noi soluţii. Din păcate, mulţimea acestora este aproape vidă.
Autorităţile internaţionale şi economiştii lor de casă nu renunţă, însă, aşa uşor la lupta pentru bunăstarea cetăţenilor. În cadrul conferinţei anuale "Jacques Polak" de la Fondul Monetar Internaţional, desfăşurată la Washington la începutul lunii noiembrie 2013, tema abordată a fost "Crizele: ieri şi astăzi", iar scopul "discutarea studiilor inovatoare despre crize".
Conferinţa ar fi trecut, probabil, neobservată în mass-media, dacă nu ar fi existat discursul lui Larry Summers, profesor la Harvard University, fost Secretar al Trezoreriei SUA, fost consilier al lui Barack Obama şi fost candidat pentru postul de preşedinte al Federal Reserve. Discursul său a fost caracterizat de la "uluitor" până la "genial".
Pornind de la lipsa totală de eficienţă a politicilor Federal Reserve, Summers a precizat că "problema este determinată de existenţa, în prezent, a unei valori negative pentru rata naturală a dobânzii" (n.a. nivelul dobânzii la care investiţiile şi economisirea determină angajarea totală a forţei de muncă), iar aceasta limitează efectele intervenţiei băncii centrale.
Pe lângă soluţia inflaţionistă, care ar determina deprecierea accelerată a monedei şi motivarea cetăţenilor de a-şi cheltui banii, soluţia "genială" a profesorului de la Harvard este alta: "trecerea la societatea fără numerar, unde banii sunt electronici, iar populaţia nu ar putea să economisească în afara sistemului bancar".
În acest fel se poate aplica dobânda negativă nu doar pentru depozitele băncilor comerciale de la banca centrală, ci şi pentru depozitele populaţiei din sistemul bancar.
Ce se va întâmpla cu datoria publică şi cine va mai cumpăra obligaţiunile guvernamentale, î
