Cercetătorii români şi bulgari vor să afle dacă marea ascunde o adevărată comoară arheologică

Descoperirile vor fi accesibile pasionaţilor de scufundări şi de istorie, care vor avea parte de expediţii inedite

În câţiva ani se va decide şi soarta epavei de la Costineşti, care riscă să ajungă la fier vechi, la fel ca multe alte nave care zac pe fundulmării

Zidurile vechilor cetăţi Tomis şi Callatis, corăbii de mii de ani sau nave din cele două războaie mondiale, dar şi identificarea altor obiecte de patrimoniu sunt ţintele cercetătorilor români şi bulgari, în cadrul unui proiect în premieră. Oamenii de ştiinţă au muncit intens, încă din 2009, ca să obţină finanţare şi iată că şi-au văzut visul împlinit: de a explora, într-un cadru organizat, adâncurile Mării Negre. Cu peste 1.400.000 de euro, în cadrul proiectului HERAS se pot achiziţiona aparatură şi tot ce este nevoie pentru expediţii prin care specialiştii vor cerceta patrimoniul arheologic submarin al Mării Negre.

„Astfel, vom reuşi să facem şi ajustări la legislaţia care priveşte patrimoniul naţional, pentru că în celelalte ţări europene aceste lucruri sunt bine trasate. Nu este o activitate interzisă sau ilegală, însă astfel de obiective arheologice, istorice şi chiar turistice trebuie protejate“, a declarat managerul de proiect, dr. Caraivan Glicherie. De aceea, un obiectiv important al proiectului este ca, pe lângă cercetare, descoperirile pe care le fac specialiştii să fie accesibile şi turiştilor pasionaţi de scufundări şi de istorie. Practic, va fi o aventură subacvatică inedită în adâncuri, în care vor putea vedea tot felul de comori. Potrivit dr. Caraivan Glicherie, în adâncurile mării se află sau urmează să fie identificate ambarcaţiuni preistorice sau antice fabricate din lemn, până la avioane şi nave din perioada celor două războaie mondiale sau din cea contemporană care dacă pr