Vizita la Atena a "troicii" creditorilor externi s-a încheiat fără niciun rezultat, urmând ca delegaţia UE-FMI-BCE să revină în decembrie pentru continuarea discuţiilor.
Cancelarul german Angela Merkel a lăudat Grecia la Berlin, remarcând că nimeni nu s-ar fi gândit că ţara va reuşi anul acesta să ajungă la excedent bugetar (estimat la 812 mil. euro), însă şeful Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a avertizat că Atena trebuie să-şi îndeplinească de urgenţă angajamentele faţă de creditorii externi, spre a câştiga competitivitate şi a atrage investitorii, iar miniştrii de finanţe ai zonei euro "au început să-şi piardă răbdarea".
Mărul discordiei este legat de natura şi mărimea tăierilor bugetare care i se cer Greciei pentru a-şi îndeplini ţintele fiscale în 2014. Condiţiile vizează reducerea personalului bugetar, ca parte a unui program de 25.000 de concedieri până în 2015, permanentizarea unei taxe pe proprietăţi care ar fi urmat să fie aplicate doar în 2011, trecerea la executarea silită a celor care nu-şi mai pot plăti ratele la bănci, dar şi reducerea contribuţiilor sociale ale angajatorilor spre a ajuta mediul de afaceri, ceea ce va crea o gaură la buget de 1 mld. euro ce va trebui acoperită din alte surse.
Reprezentantul FMI în Grecia, Poul Thomsen (unul dintre foştii şefi ai misiunii FMI în România), a declarat duminică pentru Kathimerini că "troica" creditorilor nu obligă Grecia la "măsuri orizontale", ca tăieri de salarii şi pensii, ci la reforme structurale şi la reducerea cheltuielilor nenecesare. Thomsen a spus că înţelege faptul că "alte noi măsuri fiscale sunt dificile din punct de vedere politic şi social" şi că orice tăiere bugetară va trebui "atent ţintită astfel încât să-i protejeze pe cei mai vulnerabili". Reformele structurale ar urma să încurajeze deschiderea de noi companii fără teama că nu pot concedia ulterior angajaţi