Remuneraţiile executivilor cu poziţii senioare în băncile de importanţă sistemică nu sunt suficient aliniate cu un management prudent al riscului, comitetele de audit nu sunt destul de independente, iar consiliile de supraveghere şi comitetele de risc sunt insuficient implicate în configurarea apetitului de risc şi a profilului de risc al băncilor, relevă o evaluare realizată de BERD în privinţa măsurii în care băncile mari din România au adoptat cele mai bune practici în materie de guvernanţă corporativă.

Punctele slabe ale băncilor din România semnalate de BERD:

► remuneraţia executivilor din poziţii de senior nu este pe deplin aliniată cu un management prudent al riscului

► independenţa auditorilor externi nu este în totalitate susţinută de consiliile de supraveghere şi de comitetele de audit

► comitetele de audit nu sunt total independente

► consiliile de supraveghere şi comitetele de risc nu sunt suficient de implicate în configurarea apetitului de risc şi monitorizarea profilului de risc al băncilor

► consiliile de supraveghere nu sunt destul de independente în raport cu managementul şi acţionarii care deţin controlul băncilor

► responsabilităţile directorilor băncilor şi ale acţionarilor nu sunt suficient de clar definite

► consiliile de supraveghere nu au un rol suficient de activ în dezvoltarea şi aprobarea obiectivelor strategice şi a bugetelor băncilor

► consiliile de supraveghere ale subsidiarelor de bănci străine nu sunt pe deplin în poziţia de a controla efectiv operaţiunile băncilor locale

► băncile nu publică toate informaţiile-cheie de guvernanţă pe site-urile proprii

► nu fac rapoarte regulate privind chestiuni de guvernanţă

► nu există o corelaţie suficientă între volumul de informaţii făcute publice şi mărimea, complexitatea, structura acţionariatului şi profilurile de r